Postul Pastelui
Postul Pastelui este postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. În acest post sunt doar doua dezlegari la peste, de Bunavestire pe 25 martie si în Duminica Floriilor.
Prima zi a postului este numita "Lunia curata" este o zi în care oamenii obisnuiesc sa-si purifice si sa-si curete casa si gospodaria prin diferite ritualuri. În aceasta zi, femeile nu trebuie sa faca nimic în afara de spalatul vaselor pe care, mai apoi, le urca în podul casei. Din a doua zi de post începe Postul Mare propriu-zis care dureaza sapte saptamâni, credinciosii nu consuma carne, lapte, brânza si oua.
- Oamenii se spala cu bautura la cârciuma satului pentru a se curata de pacatele savârsite. În trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu.
- Tot in prima zi a postului feciorii si barbatii tineri se costumeaza în diverse animale, îsi pun o gluga pe cap, iau un clopot mare si alearga în prima dimineata de post dupa copii, fete si oameni ca sa-i atinga cu batul si sa-i trânteasca la pamânt.
Cele mai profunde, frumoase si înaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin în Postul Mare al Pastelui. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamâna Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pâna la începerea Deniilor, în saptamâna a cincea din Postul Pastelui, satele trebuie curatate si primenite, începând cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se îmbraca în haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor îi tulbura si îi farmeca.
La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care în Saptamâna cea Mare intra în biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra.
