Traditii si obiceiuri

Ziua pacalelilor nu este considerata în mod oficial o sarbatoare dar este cu siguranta o zi vesela si plina de entuziasm. În România, acest obicei a aparut abia in secolul XIX.

Conform traditiei, pacalelile trebuie facute pâna în ora prînzului. Savârsirea farselor dupa ora 12 atrage ghinion asupra faptasului.
Persoana pacalita trebuie sa manifeste toleranta fata de cel care îl pacaleste si sa primeasca farsa cu amuzament. De asemenea, nu are voie sa se supere daca nu vrea sa fie pacalit tot anul.

Febra pregatirilor Sarbatorii de Pasti începe cu mult timp înainte, în timpul Postului Mare, iar una din cele mai vestite preocupari ale bucovinenilor este încondeiatul oualor, un obicei prezent si în alte zone ale tarii, dar nicaieri nu este adus la nivel de arta, cum se întâmpla în Bucovina.

Înscriptionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migalos, care cere multa rabdare, pricepere si un deosebit gust. Tehnica utilizata este veche, iar pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine si foarte multe culori vii, care în final vor alcatui o cromatica deosebita.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox, sarbatorit în fiecare an pe 23 aprilie. Este cunoascut în popor sub numele de Sân-Gheorghe si este considerat un zeu al vegetatiei, protector al vitelor si oilor dar si al naturii înverzite.

În traditia populara, Sfântul Gheorghe este al doilea stâlp calendaristic, alaturi de Sfântul Dumitru. Între cei doi Sfinti exista o întelegere cosmica. Se spune ca daca ploua în aceasta zi anul va fi manos.

Deniile sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si înaltatoare slujbe crestine. Au aparut odata cu crestinismul si încep cu seara Floriilor, deci, din duminica a sasea a postului, pâna vineri seara, când se cânta Prohodul Domnului.

Primele zile din saptamâna Patimilor, luni si marti, sunt pregatitoare pentru orice credincios în vederea întelegerii sensului venirii lui Hristos în lumea patimilor si a mortii sale, anume acela de a birui pacatul si moartea prin jertfa de Sine.

Marcheaza începutul Saptamânii Mari si a celei din urma saptamâni de post.

Ziua de Florii semnifica Intrarea Domnului în Ierusalim si se sarbatoresc într-o zi de duminica, numita si Duminica Floriilor. Este una dintre cele mai importante sarbatori ale Bisericii Ortodoxe si deschide saptamâna pregatirilor pentru sarbatorile pascale.

Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori religioase de peste an.

Învierea lui Iisus Hristos este o sarbatoare a întregii lumi crestine. Nu are o data fixa si este sarbatorita în diferite feluri, prin traditii si obiceiuri care fac ca aceasta sarbatoare sa înfloreasca sufletele credinciosilor.

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului,  aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.

În zona Banatului, cea mai importanta zi este considerata a fi Joia mare. Astfel ca, în credinta banatenilor, în aceasta zi un personaj mitologic feminin, numit Joimarita, umbla prin sate si le pedepsea pe fetele care nu îsi terminau de tors lâna, iar pe cele lenese le lua la ea acasa si le mânca. În prezent, în Joia Mare se aprind focrile în cimitire pentru ca se crede ca în perioada Pastelui se deschide cerul si sufletele  mortilor se întorc în sat.

Maramuresul este locul în care traditiile de Pasti sunt neschimbate de secole. Oamenii au evitat ca negura timpului sa se aseze peste mostenirile lor.

Traditiile pascale din Maramuresul istoric sunt simple. Credinciosii îsi împart timpul între lucrul casei si rugaciune.

În Dobrogea, înca se mai pastreaza traditiile si obiceiurile sarbatorilor Pascale neatinse, neschimbate sau adaptate la noile vremuri.

În noaptea de Înviere, toti românii merg la biserica pentru a lua lumina Sfânta.

Sarbatoarea Învierii Domnului este pastrata cu strictete în Moldova, unde traditiile si obiceiurile sunt transmise din generatie în generatie.

Un element central al acestor sarbatori Pascale la moldoveni îl reprezinta pasca. Gospodinele fac pasca dis de dimineata, dupa care o duc la Biserica pentru a fi sfintita în noaptea de Înviere. Dimineata, credinciosii manânca din sfânta pasca în loc de anafura sau cunoscutul pasti.

În Oltenia obiceiurile sunt putin diferite fata de celelalte regiuni. Pastele presupune reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu.

Potrivit traditiei, femeile nu au voie sa doarma în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul.

Sarbatoarea Pastelui îsi are obiceiurile si traditiile ei, în functie de cultura si civilizatia fiecarei natiuni sau a unei comunitati etnice.

Pregatirea pentru Paste începe la romano-catolici cu postul Pastelui, care este rânduit pentru curatirea sufletului prin rugaciune, spovedanie si împartasirea cu Sfintele Taine.

Postul Pa?telui, sau mai exact saptamamâna dinaintea Floriilor este perioada în care se vorbe?te de magia plantelor, se spune ca acestea au puteri tamaduitoare.