Schimbarea la Fata
Aceasta sarbatoare este praznuita pe data de 6 august si este cunoscuta în popor si sub numele de Obrejenie, Pobrojenia sau Probojeni.
Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos este unul din cele 12 praznice împaratesti. Are o semnificatie foarte importanta pentru crestini si evidentiaza momentul în care apostolii Mântuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca Iisus nu este un simplu prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu.
Pe muntele Tabor, pe când Iisus Hristos se ruga, apostolii ce au tresarit dintr-o data atunci când chipul Mântuitorului s-a schimbat, fata Lui stralucea ca soarele, iar hainele i s-au facut albe ca zapada. În aceasta lumina, doi barbati apar si stau de vorba cu Iisus despre Patimirea si Moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise si Ilie.
Pe lânga semnificatia crestina, aceasta zi mai reprezinta si începutul toamnei. Este socotita ca ziua de hotar dintre vara si toamna. Vremea începe sa se schimbe din aceasta zi.
Batrânii spun ca în aceasta zi cerurile se deschid, iar cei cu sufletul curat îl pot vedea pe Dumnezeu si Portile Raiului.
Cei care nu respecta aceasta sarbatoare vor fi pedepsiti prin boli iar cei care nu-si vad umbra capului la rasaritul soarelui se spune ca vor muri pâna la sfârsitul anului.
Nu e bine sa te certi cu nimeni si nici sa fi certat de catre cineva, ca asa vei fi tot anul. Oamenii care se roaga în ziua de Obrejenie scapa de patima unui viciu si vor fi vindecati.
Daca in Ziua Schimbarii la Fata vremea este însorita si placuta, toamna va fi una roditoare si imbelsugata. În popor se spune ca daca în postul Adormirii Maicii Domnului ploua mult, iarna va fi una plina de ninsori.
Biserica a rânduit ca în aceasta sarbatoare sa se manânce peste pentru bucuria praznicului. Credinciosii duc la Biserica roadele din gradina pentru a fi binecuvântate de preot, dupa care le împart saracilor. Se fac pomeni pentru mântuirea sufletelor celor trecuti în nefiinta.
În unele zone se spune ca nu e bine sa te scalzi în apele repezi de munte, ca apele se racesc, iar cerbii vin sa le spurce.
