Sfintele Pasti
Ziua Învierii Domnului începe din punct de vedere liturgic, în noaptea dinaintea zilei de duminica. La miezul noptii, se spune ca mormântul s-a deschis si a Înviat Mântuitorul Iisus Hristos.
În noaptea Sfânta, crestinii se duc la Slujba Învierii pentru a lua lumina, dupa care se duc la casele lor, revenind dimineata, la biserica, în locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.
Batrânii povestesc si astazi ca în dimineata Duminicii dupa Înviere, o copila cu un cos de oua mergea la Ierusalim pentru a le vinde. Pe drum, copila s-a întâlnit cu un evreu, care bucuros de vestea Învierii lui Iisus, în loc de buna ziua, evreul i-a zis copilei “Hristos a înviat”.
Ouale rosii simbolizeaza sângele varsat de Iisus pentru mântuirea omenirii. În alte zone, oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecundatiei, al vietii si al reînoirii naturii. Ouale colorate în alte culori precum galben, verde sau albastru vestesc bucuria primaverii. Ouale colorate în negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. În unele locuri se spune ca, cine manânca oua în ziua de Paste va fi usor peste an.
Aceasta sarbatoare ne umple sufletul de bucurie în fiecare an. Copii asteapta cu nerabdare sa ciocneasca vestitele oua ro?ii, simbol al Pa?telui, dar si sa manânce din mâncarurile traditionale.
Pasca este o pâine dulce, care este sfintita de catre preot. Dupa sfintire, pasca capata puteri purificatoare, asemeni anafurei.
Mielul de Paste este si el un simbol al acestei sarbatori crestine.
Pe la sate se spune ca e bine sa te speli pe fata cu apa sfintita în duminica de Pasti ca oamenii sa fie frumosi si sanatosi tot anul.
În prima zi de Pasti, familia se strânge în jurul mesei îmbelsugate. Masa are o semnificatie ritualica. Mai exista si obiceiul în care toti mesenii sa poarte haine noi la masa, aducând un omagiu acestei sarbatori.
În Transilvania, s-a mai pastrat un obicei, cel în care feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite în cale, în special fetele.
