Saptamâna mare
Saptamâna mare sau Saptamâna Patimilor este ultima saptamâna din Postul Pastelui.
În aceasta saptamâna se fac slujbe bisericesti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Iisus pe pamânt înainte de rastignirea si Învierea Lui. Credinciosii tin post, se împartasesc la Biserica, fac curat prin gospodarii si pregatesc bucate alese pentru ziua de Pasti.
În primele zile ale saptamânii patimilor, luni si marti se citesc Evangheliile legate de învataturile Domnului.
A treia zi este numita de crestini Miercurea Mare si este menita sa ne aminteasca de pocainta femeii desfrânate si de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului în însusi vânzatorul.
Aceasta zi trebuie tinuta cu post negru datorita tradarii lui Iuda. Este si ultima zi în care se mai pot face treburi la câmp.
În Joia Mare dis-de-dimineata, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se împartaseasca iar seara se duc la denie, îmbracati în haine de doliu.
În aceasta zi se pomenesc stramosii nostri. Femeile duc la biserica colaci, prescuri, vin si fructe pentru a fi sfintite si împartite. Barbatii aprind focuri rituale în curti, pentru sufletele mortilor care se reîntorc acasa. În dupa-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca si cozonacul.
Ultima vineri din Postul Mare este numita Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Mare sau cum este denumita în Bucovina, Vinerea Pastilor.
Potrivit Scripturii, în aceasta zi a fost rastignit si a murit Mântuitorul Iisus Hristos.
Sâmbata, ultima zi a postului, gospodinele termina de gatit si pregatesc cosurile pentru sfintit la slujba de Înviere.
Tot în aceasta zi are loc sacrificarea mielului, se pregatesc mâncaruri traditionale precum, drobul, friptura si borsul de miel.
Cu aceasta saptamâna se încheie Postul Pastelui, oamenii devin mai buni, mai iertatori si mai iubitori.
